Rectificarea bugetară va duce deficitul de la 2,3% la 2,5% din PIB

Rectificarea bugetară va crește deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferență pe care experții FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar față de programul inițial pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru Mediafax surse oficiale.

Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea crește în acest an de la 14,7 miliarde lei, așa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.
Concomitent, autoritățile au convenit cu FMI o ușoară ajustare în jos a prognozei de PIB pentru acest, de la 626,2 miliarde lei la 625,5 miliarde lei, din cauza unui deflator în scădere.

Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a declarat în urmă cu câteva zile că scenariul de bază în discuțiile cu FMI include o creștere economică pentru acest an de 2,2%.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au putut fi contactați până la ora transmiterii știrii.

În ultima prognoză publicată de Comisia Națională de Prognoză, estimarea de PIB pentru acest an a fost realizată pe baza unui deflator de 4,4%, în condiițiile în care creșterea prețurilor producției industriale era prognozată la 4,6% la finele lui 2013 și 4,7% medie anuală. De asemenea, CNP avea în vedere o inflație medie anuală de 4,3% și o creștere a prețurilor de consum (decembrie/decembrie) de 3,5%.

Potrivit datelor INS, prețurile producției industriale au crescut în august față de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 0,6%, în timp ce rata anuală a inflației a coborât în luna septembrie la 1,88%, foarte aproape de minimul istoric înregistrat în primăvara anului trecut, când s-a plasat la 1,8%.

Premierul Victor Ponta a anunțat că a doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârșitul lunii octombrie, va fi una negativă, precizând că veniturile sunt mai mici cu 3,8 miliarde lei decât se estimase.

Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 miliarde de lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor performanțe sub așteptări la nivelul sistemului bancar, provenite și din modificări ale legislației fiscale, o colectare mai slabă, explicată inclusiv prin procesul de reorganizare a ANAF, și nerealizarea profitului estimat la BNR.

În urmă cu o lună, premierul arăta că va exista o rectificare de buget în luna octombrie, însă de tipul „luăm bani de la unii și dăm la alții”, Guvernul neavând niciun „rezervor secret” de fonduri.
Prima rectificare bugetară din acest an a fost avizată de Guvern în luna iulie, cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, și un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervați PNDI către alte proiecte.

Atunci, deficitul bugetar pe cash a urcat de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei. Veniturile bugetului general consolidat pentru acest an au fost revizuite în scădere cu peste 2,2 miliarde lei, prin creșterea veniturilor la nivelul autorităților locale, dar scăderi de încasări la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetul instituțiilor finanțate din venituri proprii. Concomitent, cheltuielile totale ale bugetului consolidat au fost calculate atunci în scădere cu 978 milioane lei.

Deficitul bugetului general consolidat a crescut ușor în luna septembrie și a ajuns după primele nouă luni la 8,1 miliarde de lei, respectiv 1,3% din PIB, nivel ce se menține în limitele țintelor politicii bugetare stabilite pentru acest an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Deficitul bugetar a urcat în august cu aproape 2 miliarde de lei, la 7,92 miliarde lei, reprezentând 1,27% din PIB.

În primele nouă luni, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 147,3 miliarde lei, reprezentând 23,5% din PIB, au fost cu 4,4% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Veniturile din impozitul pe profit s-au redus cu 1,3% față de perioada similară a anului 2012, ca urmare a reducerii încasărilor de la băncile comerciale, în timp ce sumele virate de firme au crescut cu 2,1%.

Încasările din impozitul pe venit au urcat cu 7,9% datorită creșterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar, a creșterii punctului de pensie și a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013 și respectiv 1 iulie 2013.

Față de aceeași perioadă a anului precedent, veniturile din TVA au avansat cu 4,1%, în condițiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,2%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 5,5% mai mari.
În același timp, veniturile din accize au fost mai mari cu 2,8% datorită majorării accizei la motorină, bere și țigarete, precum și a influenței cursului de schimb luat în calcul la plata acestor taxe.

Creșteri semnificative au fost înregistrate la încasările din dividende (+217,7 milioane de lei), taxa pe utilizarea bunurilor (+1816,4 milioane de lei, în principal ca urmare a încasării taxelor de licență pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvențelor radio), precum și din sumele din vânzarea certificatelor de emisie (+ 293,7 milioane de lei.).

Încasările din contribuțiile de asigurări sociale au urcat cu 4,7%, susținute de majorarea veniturilor salariale după reîntregirea salariilor personalului bugetar și a creșterii salariului minim de la 1 februarie, respectiv 1 iulie.
Veniturile din contribuțiile de asigurări au fost afectate de obligația de restituire a contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate către pensionari, dar și de creșterea în acest an cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuții aferentă fondurilor de pensii administrate privat de la 3,5% la 4%.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile din impozite și taxe pe proprietate (+8,9 %) și la venituri nefiscale (+7,7%).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate au continuat evoluția ascendentă, fiind cu 10,7% mai mari față de cele din luna precedentă.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 155,4 miliarde lei, reprezentând 24,8% din PIB, au crescut în termeni nominali cu 4,8% în primele nouă luni față de aceeași perioadă din anul precedent, dar ca pondere în PIB au scăzut cu 0,4 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au crescut cu 14,7%, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar și a plății obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut de asemenea, cu 12,1%, ca urmare a măsurilor legislative și a resurselor alocate pentru plata arieratelor de către administra locale, precum și pentru plata arieratelor la spitale.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 19,4 miliarde lei (3,1% din PIB).

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.